Iarna pare să adune în ea, precum viața noastră, deopotrivă lumină și întuneric, alb și negru, frumusețe și tonuri de gri. Și totuși, nu încetez să mă minunez cum acest anotimp îmbracă suflete și arbori, în același timp, cu frumusețea tristă, precum cea de azi, sau cu albă, strălucitoare lumină, a bucuriei. De a trăi, de a dărui, de a tine drumul spre primăvară. Iarna e sfârșit și început, anotimp al mugurilor nebănuiți încă…
Iarna în alb și negru
